Telefonie fixa
De la Portal semantic Pagini Favorite
Top Contributori Articol |
|
Gabi18dm [28 editari] |
Afiseaza tot |
Comunitate |
|
Cuprins |
Piata locala a serviciilor de telefonie fixa a pierdut anul trecut 170.000 de abonati
Pe rezidential, serviciile de “voce fixa” se vinde doar pentru retentia clientilor
Finalul anului trecut a adus o premiera negativa pe piata de telefonie fixa din Romania. A fost pentru prima data cand numarul de abonati la astfel de servicii a scazut sub 4 milioane, potrivit datelor Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) prezentate la sfarsitul lunii trecute. Potrivit specialistilor, operatorii sunt obligati acum, mai mult ca oricand, sa incerce restrangerea acestui fenomen.
In segmentul telefoniei fixe, in a doua jumatate ale anului 2010 s-au inregistrat scaderi atat ale numarului de linii (-4%), ale numarului de abonati (-4%), cat si ale traficului total (-7%) si ale duratei medii a unui apel de voce (-2%). Numarul de linii instalate persoanelor fizice a inregistrat o rata de scadere dubla comparativ cu cea a numarului de linii instalate persoanelor juridice (-4%, comparativ cu -2%), se arata in raportul ANCOM. Astfel, numarul de abonati la servicii de telefonie fixa a coborat la 3,89 milioane, volumul de trafic s-a redus la 3,437 miliarde de minute, iar durata medie a unui apel de voce era la sfarsitul anului trecut de 2 minute si 58 de secunde.
Din aceeasi categorie
» ANCOM va scoate la licitatie 7 licente de telecom pentru acces la internet de banda larga
» ePayment devine parte a PayU si incepe procesul de rebranding
» Apple, Intel si Google vor sa cumpere mii de patente ale Nortel
» Microsoft: Intr-un an clientii vor sti ce inseamna serviciile in cloud
» Oracle cere Google daune de pana la 6,1 miliarde de dolari
» Microsoft primeste acordul autoritatilor antitrust pentru preluarea Skype
Ce inseamna toate aceste date? Ca „telefonia fixa a ajuns acum un serviciu de retentie, nu unul principal care se vinde de sine statator”, a declarat pentru „Fin.ro” Dinu Malacopol, director general al Digital Cable Systems, adaugand ca singura solutie pentru stoparea acestui fenomen, nicidecum pentru reluarea cresterii, este oferirea de servicii de telefonie fixa la pachet cu cele video si de date. „Aceasta strategie se adreseaza in principal segmentului rezidential.
Pentru segmentul de business lucrurile stau putin diferit. Aici e clar ca firmele au nevoie de servicii de telefonie fixa”, mai spune Malacopol.
Companiile genereaza 60% din trafic
Segmentul de business, spun specialistii, este cel care aduce mare parte a veniturilor operatorilor de telefonie fixa. In ceea ce priveste traficul generat, segmentul de business constituie aproximativ 60% din traficul total, iar segmentul rezidential doar 40%, mai spun specialistii, precizand ca aceasta categorie a pierdut suprematia in urma cu cativa ani, in 2006-2007.
Distanta dintre rezidential si business se va accentua in urmatorii ani, insa in 2011 ponderea nu se va schimba. „Piata de telefonie fixa a fost foarte afectata de criza. Consumul total s-a restrans, iar nevoia de mobilitate s-a impus”, mai spune Malacopol, precizand ca parcursul pietei de telefonie fixa depinde de evolutia economiei in ansamblu. Daca se reia consumul, in cel mai bun caz vom avea in 2011 o stationare la nivelul anului trecut, dar in niciun caz nu vom vedea crestere.
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexander_Graham_Bell
TELEFONIA MOBILA
Evolutia telefoniei celulare
Telefonia mobila a inregistrat in ultimul deceniu o crestere mai rapida decat cele mai optimiste previziuni si o scadere considerabila a costurilor echipamentelor si serviciilor oferite.Primul sistem de telefonie celulara, folosit in America de Nord(Chicago - 1979), a fost denumit Advanced Mobile Phone System, sau AMPS. Apoi au fost dezvoltate sisteme similare, cum ar fi Nordic Mobile Telephone(NMT) in Scandinavia(1981), sau Total Access Communications System(TACS) folosit in Marea Britanie(1985), China si alte tari. Alocarea spectrala se situa in zona frecventelor cuprinse intre 800 si 900 MHz.
A doua generatie de sisteme celulare, conceputa de Groupe Speciale Mobile (GSM) in Stockholm, 1982, de catre 11 tari, a fost nu doar o interfata radio pentru comunicatii, ci un standard pentru o retea completa care si-a propus sa dezvolte produse pe scara larga, cu costuri reduse, facand posibil roaming-ul intre tari, si sa introduca servicii integrate de date, fax, mesaje SMS, precum si codarea vocala pentru evitarea interceptarilor.
Tehnologia comunicarii mobile
Scopurile sistemelor de comunicatie mobila, multi-acces, sunt:calitate, apropiata de cea a serviciilor prin cablu, acoperire cvasi-universala, cost redus al echipamentelor, numar minim de statii radio fixe. Implementarea sistemelor de comunicatie celulara cu sute de canale active a devenit practica odata cu dezvoltarea sintetizatoarelor de frecventa compacte si ieftine. Prezenta microprocesorului permite implementarea unor protocoale sofisticate al mesajelor vocale si de date.
Structura in celule a transmisiilor radio permite deplasarea receptoarelor intre celule fara a fi intrerupta legatura, transferul facandu-se automat prin procedeul denumit "handover".In cadrul unui spectru de frecvente sunt disponibile mai multe sute de canale. Pentru fiecare conversatie este folosit un canal al unei statii de baza. La "handover" statia mobila este redirectionata pentru emisie pe un nou canal activ in noua celula.
Reutilizarea frecventei
Conceptul central in cadrul teoriei comunicatiilor celulare este cel al reutilizarii frecventelor. Daca fiecare frecventa ar fi asociata unei singure celule, capacitatea totala a sistemului ar egala numarul total de canale si deci nu ar putea exista decat cateva mii de abonati intr-un sistem. Prin reutilizarea canalelor in celule multiple sistemul geografic poate creste fara a fi limitat geografic.
Reutilizarea depinde in principal de faptul ca atenuarea campului electromagnetic in banda de comunicatie celulara tinde sa creasca mai repede cu distanta decat o face in spatiul liber.Un sistem rationalizat si ideal de utilizare a frecventelor celulelor de comunicatie poate fi descris folosind o acoperire clasica a unei zone cu celule hexagonale. Prin urmare cele sapte seturi de canale folosite, reprezentate printr-o culoare, pot fi replicate in toata zona de acoperire.
Se observa ca nu sunt adiacente doua celule colorate similar, deci care folosesc acelasi canal. Capacitatea unui model de reutilizare pe un numar K de cai se poate calcula prin impartirea la K a numarului total de canale disponibile. De exemplu, pentru K=7 si 416 canale, vor fi aproximativ 57 canale disponibile intr-o celula, iar la incarcare tipica de 0,05 pe fiecare abonat, fiecare zona de acoperire suporta aproximativ 1140 de abonati.
Sectorizarea antenelor
Afirmatiile de mai sus presupun ca celulele folosesc antene omnidirectionale. Ne putem astepta ca prin sectorizare, capacitatea sistemului poate creste.Sectorizarea este facuta de operatori, de obicei pe trei cai.Aceasta inseamna ca fiecare zona este echipata cu trei seturi de antene directionale, cu azimuturile deplasate cu 120°.Totusi sectorizarea nu duce in practica la cresterea capacitatii. Motivul consta in faptul ca izolarea sectoarelor, nu mai mare de cativa dB, este insuficienta pentru a garanta un nivel acceptabil, scazut, de interferenta.Singurul castig in cazul folosirii antenelor directionale consta in marirea gradului de acoperire datorat amplificarii directe mai ridicate.
Larga acceptare a GSM-ului in prezent in intreaga lume demonstreaza in mod clar ca aceasta a devenit de-a lungul anilor o tehnologie globala. Astazi un om din 30 din intreaga populatie a globului este abonat GSM. Ultimele statistici ilustreaza de asemenea o crestere puternica a serviciilor GSM pre-platite. Circa 66 de milioane de oameni din intreaga lume au ales GSM-ul via servicii pre-platite. Aceasta inseamna 79% din numarul total al utilizatorilor de servicii pre-platite din domeniul comunicatiilor mobile din intreaga lume.
Sursa: http://referat.clopotel.ro/Telefonia_celulara-7677.html
Telefonia mobila
Evolutia telefoniei celulare
Telefonia mobila a inregistrat in ultimul deceniu o crestere mai rapida decat cele mai optimiste previziuni si o scadere considerabila a costurilor echipamentelor si serviciilor oferite.Primul sistem de telefonie celulara, folosit in America de Nord(Chicago - 1979), a fost denumit Advanced Mobile Phone System, sau AMPS. Apoi au fost dezvoltate sisteme similare, cum ar fi Nordic Mobile Telephone(NMT) in Scandinavia(1981), sau Total Access Communications System(TACS) folosit in Marea Britanie(1985), China si alte tari. Alocarea spectrala se situa in zona frecventelor cuprinse intre 800 si 900 MHz.
A doua generatie de sisteme celulare, conceputa de Groupe Speciale Mobile (GSM) in Stockholm, 1982, de catre 11 tari, a fost nu doar o interfata radio pentru comunicatii, ci un standard pentru o retea completa care si-a propus sa dezvolte produse pe scara larga, cu costuri reduse, facand posibil roaming-ul intre tari, si sa introduca servicii integrate de date, fax, mesaje SMS, precum si codarea vocala pentru evitarea interceptarilor.
Tehnologia comunicarii mobile
Scopurile sistemelor de comunicatie mobila, multi-acces, sunt:calitate, apropiata de cea a serviciilor prin cablu, acoperire cvasi-universala, cost redus al echipamentelor, numar minim de statii radio fixe. Implementarea sistemelor de comunicatie celulara cu sute de canale active a devenit practica odata cu dezvoltarea sintetizatoarelor de frecventa compacte si ieftine. Prezenta microprocesorului permite implementarea unor protocoale sofisticate al mesajelor vocale si de date.
Structura in celule a transmisiilor radio permite deplasarea receptoarelor intre celule fara a fi intrerupta legatura, transferul facandu-se automat prin procedeul denumit "handover".In cadrul unui spectru de frecvente sunt disponibile mai multe sute de canale. Pentru fiecare conversatie este folosit un canal al unei statii de baza. La "handover" statia mobila este redirectionata pentru emisie pe un nou canal activ in noua celula.
Reutilizarea frecventei
Conceptul central in cadrul teoriei comunicatiilor celulare este cel al reutilizarii frecventelor. Daca fiecare frecventa ar fi asociata unei singure celule, capacitatea totala a sistemului ar egala numarul total de canale si deci nu ar putea exista decat cateva mii de abonati intr-un sistem. Prin reutilizarea canalelor in celule multiple sistemul geografic poate creste fara a fi limitat geografic.
Reutilizarea depinde in principal de faptul ca atenuarea campului electromagnetic in banda de comunicatie celulara tinde sa creasca mai repede cu distanta decat o face in spatiul liber.Un sistem rationalizat si ideal de utilizare a frecventelor celulelor de comunicatie poate fi descris folosind o acoperire clasica a unei zone cu celule hexagonale. Prin urmare cele sapte seturi de canale folosite, reprezentate printr-o culoare, pot fi replicate in toata zona de acoperire.
Se observa ca nu sunt adiacente doua celule colorate similar, deci care folosesc acelasi canal. Capacitatea unui model de reutilizare pe un numar K de cai se poate calcula prin impartirea la K a numarului total de canale disponibile. De exemplu, pentru K=7 si 416 canale, vor fi aproximativ 57 canale disponibile intr-o celula, iar la incarcare tipica de 0,05 pe fiecare abonat, fiecare zona de acoperire suporta aproximativ 1140 de abonati.
Sectorizarea antenelor
Afirmatiile de mai sus presupun ca celulele folosesc antene omnidirectionale. Ne putem astepta ca prin sectorizare, capacitatea sistemului poate creste.Sectorizarea este facuta de operatori, de obicei pe trei cai.Aceasta inseamna ca fiecare zona este echipata cu trei seturi de antene directionale, cu azimuturile deplasate cu 120°.Totusi sectorizarea nu duce in practica la cresterea capacitatii. Motivul consta in faptul ca izolarea sectoarelor, nu mai mare de cativa dB, este insuficienta pentru a garanta un nivel acceptabil, scazut, de interferenta.Singurul castig in cazul folosirii antenelor directionale consta in marirea gradului de acoperire datorat amplificarii directe mai ridicate.
Larga acceptare a GSM-ului in prezent in intreaga lume demonstreaza in mod clar ca aceasta a devenit de-a lungul anilor o tehnologie globala. Astazi un om din 30 din intreaga populatie a globului este abonat GSM. Ultimele statistici ilustreaza de asemenea o crestere puternica a serviciilor GSM pre-platite. Circa 66 de milioane de oameni din intreaga lume au ales GSM-ul via servicii pre-platite. Aceasta inseamna 79% din numarul total al utilizatorilor de servicii pre-platite din domeniul comunicatiilor mobile din intreaga lume.
Romtelecom
Romtelecom este o companie de telecomunicaţii din România, care a deţinut monopolul în telefonia fixă până la 1 ianuarie 2003. În prezent (iunie 2010) compania are 2,6 milioane clienţi de telefonie fixă. Compania, deţinută iniţial de statul român, aparţine Organizaţiei Elene de Telecomunicaţii OTE, care are 54,01% din acţiuni. Restul de 45,99% din acţiuni au rămas în posesia statului român. Romtelecom deţine, de asemenea, 30% din acţiunile operatorului român de telefonie mobilă Cosmote România.
Principalele domenii de activitate ale companiei sunt: telefonia fixă, internet şi televiziune digitală prin satelit. Concurenţii principali sunt: UPC, RCS & RDS, Vodafone şi Orange.
Istoric
- 1930: se înfiinţează SART ("Societatea Anonimă Română a Telefoanelor"), cu 90% capital străin, din partea ITT (SUA);
* 1949-1989: Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor încorporează compania de telecomunicaţii naţionalizată şi transformată în departament; investiţiile în reţea şi tehnologii sunt limitate;
* După 1989: se înfiinţează ROM-POST-TELECOM, ca operator de stat în domeniul telecomunicaţiilor, poştei şi broadcasting;
* 1991: Romtelecom devine operator de stat în domeniul telecomunicaţiilor, cu monopol în domeniul serviciilor de bază; câteva repere ale stării momentului: penetrarea serviciilor de telefonie atingea 9,5%, tehnologia folosită era analogică, în mediul rural se foloseau preponderent centrale manuale, peste 3.000 de comunităţi nu erau conectate la reţeaua telefonică;
* 1997: Romtelecom devine societate pe acţiuni şi este pregătită pentru privatizare;
* 1998: OTE achiziţionează 35% dintre acţiuni, plus 16% uzufruct, plătind 675 milioane USD şi preluând managementul companiei;
* 2003: a doua etapă a privatizării are loc, în urma căreia OTE devine acţionar majoritar, plătind 273 milioane USD; restul acţiunilor sunt deţinute de statul român, prin Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI);
* 2005: MCTI anunţă iniţierea procesului de continuare a privatizării Romtelecom pentru acţiunile deţinute de statul român, cel mai probabil printr-o ofertă publică de acţiuni
* 2006, 29 noiembrie: Romtelecom a lansat serviciul de televiziune digitală prin satelit numit Dolce. Serviciul a avut succes, în aprilie 2008 ajungând la 500.000 clienţi - rată de penetrare pe piaţa televiziunii prin satelit de peste 33%
* 2008, septembrie: Romtelecom a câştigat licitaţia pentru acordarea unei licenţe naţionale de comunicaţii mobile în benzile de frecvenţe 410-415/420-425 MHz[3]. Pentru această licenţă, Romtelecom va plăti 1 milion de euro, plus un tarif anual de utilizare a spectrului.
* 2009, decembrie: Compania a lansat serviciul de televiziune prin internet (IPTV), care conţine 100 de canale, dintre care 5 în format de înaltă definiţie (HD) şi care este disponibil în 14 oraşe în august 2010
Sursa:ro.wikipedia.org/wiki/Romtelecom
UPC Romania
UPC România SRL este unul dintre cei mai importanţi furnizori naţionali de servicii integrate de comunicaţii electronice din România (cablu TV, internet, telefonie fixă).
Compania este prezentă în România din anul 1992. De la intrarea pe piaţa românească, compania a investit peste 600 milioane Euro, realizând cea mai mare investiţie americană directă din România[1].
Compania a fost achiziţionată de către compania olandeză UPC Holding BV în octombrie 2005 pentru suma de 338,2 milioane euro[2].
Acţionarul majoritar al UPC Holding BV este Liberty Global, furnizor de comunicaţii prin cablu care oferă servicii video, voce şi acces la internet, care are 16 milioane clienţi[2].
UPC Holding BV avea, la 31 martie 2008, 15,5 milioane de abonaţi în toată Europa, din care 10 milioane la serviciile video, 3,4 milioane la serviciile de internet şi 2,1 milioane la cele de telefonie[3].
În noiembrie 2009, Liberty Global a cumpărat cu 3,5 miliarde de euro compania germană Unitymedia, cu activităţi în aceleaşi domenii[4].
Istoric
La începutul anului 2003, UPC a fuzionat prin absorbţie cu alte şapte companii de televiziune din România[16].
Companiile absorbite au fost Aparatură Electronică Seltron Cluj-Napoca, Diplomatic International Comimpex Focşani, Control Cable Venture Ploieşti, Somax Botoşani, Selektronic Sfântu Gheorghe, Portal Export-Import Cluj-Napoca şi Multicanal Holding Bucureşti[16].
În octombrie 2005 UPC Holding a cumpărat compania Astral Telecom[16] pentru 341,9 milioane euro[14].
În aprilie 2006, UPC a preluat controlul companiei furnizoare de televiziune digitală prin satelit Focus Sat[17].
În octombrie 2006, UPC a fuzionat prin absorbţie cu Astral Telecom şi alte 13 societăţi: Altnet SRL, Assist Internet SRL, Business Advisory Unit SRL, Astral Telecom Company, Canad Systems Internet SRL, Consultens Networking SRL, Euronet Group SRL, Genius Network System SRL, IT 4 Web SRL, Nextra Tele Com SRL, Rom West Electronic SRL, Satline Co SRL şi Transilvania Telecom SRL[16][14].
În octombrie 2007, UPC a finalizat procesul de fuziune prin absorbţie cu Minisat Târgovişte, Control Ploieşti şi Media Post Dej[16].
În octombrie 2008, UPC a fuzionat prin absorbţie cu Electron M. Bit Telecom, Sebmar şi Cablevision of Romania[16].
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/UPC_Rom%C3%A2nia
Operatori telefonie fixa
[[Image:Atlas telecom.gif|150px|thumb|Atlas Telecom Network]] | [[Image:Media sat.jpg|150px|thumb|Media Sat]] | [[Image:Rds logo.jpg|150px|thumb|DIGI Mobil]] |
[[Image:Romtelecom logo.gif|150px|thumb|Romtelecom]] | [[Image:Vodafone logo.jpg|150px|thumb|Vodafone]] | [[Image:Dial telecom.jpeg|150px|thumb|Dial Telecom]] |
MISIUNEA COMPANIEI
Să furnizeze cu promptitudine servicii de telecomunicaţii şi divertisment de încredere, care se dezvoltă permanent.
VIZIUNEA COMPANIEI
Romtelecom este compania furnizoare de servicii care stabileşte standardele în România, depăşind aşteptările clienţilor, angajaţilor si acţionarilor, în domeniul furnizării de soluţii de comunicaţii, divertisment şi tehnologia informaţiei de cea mai bună calitate.
VALORILE COMPANIEI
Orientare către client
- Misiunea noastră este Clientul pe locul 1.
* Mă port cu clienţii aşa cum aş vrea să fiu eu tratat şi aşa cum se aşteaptă ei înşişi.
* Îmi surprind plăcut clienţii prin tot ceea ce fac.
* Simplific lucrurile.
Angajament
- Spun ce fac şi fac ce spun.
* Îmi asum responsabilitatea propriilor acţiuni.
* Acţionez în interesul companiei.
* Nu mă las limitat de starea curentă a lucrurilor.
* Sunt Romtelecom – contează pe mine.
Respectul ne ghidează comportamentul
- Respect şi preţuiesc diversitatea opiniilor celorlalţi şi dreptul lor la individualitate.
* Îmi respect clienţii, colegii şi munca.
* Îi respect pe ceilalţi şi este probabil că mi se va răspunde în acelaşi fel.
Integritate
- Acţionez etic şi corect în activitatea mea de zi cu zi şi în toate deciziile mele.
* Nu tolerez comportamente neetice şi iresponsabile.
* Deciziile mele sunt ghidate de principii.
Câştig - Câştigi
Îmi abordez clienţii, furnizorii, colegii şi partenerii de afaceri cu scopul de a crea valoare pentru fiecare dintre noi.
Munca de echipă
- Îmi împărtăşesc opiniile în mod deschis şi îmi fac cunoscute punctele de vedere.
* Discut despre probleme, nu despre persoane.
* Susţin întru totul deciziile echipei.
* Acţionez cu toată energia pentru executarea deciziilor.
* Cer şi opinia celorlalţi.
* Îmi sprijin colegii pentru a-şi atinge obiectivele.
Resurse şi conştientizarea costurilor
- Preţuiesc timpul, resursele şi efortul colegilor mei şi ale companiei.
* Cheltuiesc şi folosesc resursele companiei cu aceeaşi responsabilitate cu care îmi gestionez resursele proprii.
* Ţin costurile sub control – este cel mai uşor mod de a avea o afacere sănătoasă şi un loc de muncă bun.
Debranşări în masă: telefonul fix dispare
Persoanele fizice renunţă masiv la abonamente, după ce au dispărut gratuităţile. Firmele păstrează numerele "pentru imagine".
Clienţii îngroaşă teancul de cereri de deconectare a telefonului fix. Aparatul cu fir spiralat a devenit un fel de bibelou pe care se pune praful.
Începând cu 2005, marile firme de cablu au profitat de faptul că foarte mulţi renunţau la abonamentul Romtelecom şi i-au atras cu o "superofertă": "În abonamentul de internet vă oferim gratuit şi telefonul fix".
Estimativ, în 2005, Romtelecom avea aproximativ 4,3 milioane de clienţi la telefonia fixă, acum are doar jumătate.
"Privită dintr-o perspectivă mai amplă, scăderea înregistrată de Romtelecom pe segmentul de telefonie fixă urmează tendinţa internaţională", ne-a precizat Ana Sişu, Senior PR specialist al Romtelecom.
Abonamentul gratis i-a făcut pe cei de la RCS-RDS să ajungă la 350.000 de clienţi, cât aveau în 2005, la 1,5 milioane în 2009.
Însă anul trecut, potrivit oficialilor companiei, trendul ascendent s-a oprit.
Unul dintre motive îl reprezintă faptul că, dacă la început fixul a fost gratis, RCSRDS a pus o taxă de abonament, ceea ce i-a făcut pe o parte dintre clienţi să ceară renunţarea la aparat.
Un operator mai mic, UPC, a înregistrat scăderi, din 2009 până la finalul lui 2010 pierzând 10.000 de clienţi din cei 150.000.
"Dacă aveai faianţă şi fix erai chiabur"
Miercuri seară, în jurul orei 18.00, în centrul comercial Auchan, în jur de 10 oameni, majoritatea în vârstă, făceau coadă la centrul de plată RCS-RDS.
"Renunţăm la fix", a explicat scurt un client care stătea la rând.
Alexandru Mironică are 61 de ani şi vorbeşte la telefonul fix din 1975. "Dacă aveai faianţă şi fix în casă erai considerat chiabur, un mare norocos", îşi aminteşte bărbatul zâmbind.
Săptămâna aceasta şi-a luat inima în dinţi şi s-a hotărât să renunţe la aparatul care i-a fost fidel o viaţă întreagă - telefonul fix.
"În urmă cu vreo 4 ani m-am schimbat de la Romtelecom la RDS. Fiu-miu a insistat, că el a vrut net şi a zis că abonamentul la telefon e gratis. L-am pus", explică
Alexandru Mironică. Toţi membrii familiei au telefoane mobile, iar fixul "e ca o carte în bibliotecă".
"Cred că în ultimul an am sunat o dată, când rămăsesem fără baterie la telefonul mobil.
Mai vorbeam la ţară, cu mama, acum nu mai am cu cine şi n-are rost să mai plătesc abonament pentru el", îşi motivează decizia Alexandru.
Bunicile au trecut pe mobil
Elena Dumitraş are 48 de ani şi are telefon fix din anii ’90, imediat după Revoluţie. "Până de curând, îl foloseam cam de trei ori pe săptămână, vorbeam cu părinţii mei.
Înainte vorbeam cu orele cu cei apropiaţi. Acum, că are toată lumea telefon mobil, le-am cumpărat şi părinţilor, le încarc eu cartela în fiecare lună ca să aibă de bip şi îi sun", explică femeia.
Săptămâna aceasta a renunţat de tot la telefonul fix. Ion Burduhaş are 72 de ani şi nici nu se gândeşte să renunţe la telefonul cu fir, aparatul pe care îl foloseşte de pe la 30 de ani.
"Am şi unul mobil pe care mă caută fiică-mea, dar eu vreau fixul. Pe ăla îl mai pierzi, se descarcă.
Ăsta fix, fie că e cutremur, s-a tăiat lumina sau e furtună afară, merge în continuare, n-am avut niciodată probleme", explică ferm pensionarul bucureştean.
Reprezentanţii companiilor de telefonie terestră spun că cei mai fideli clienţi sunt firmele, care consideră fixul "un argument al seriozităţii".
Sursa: http://www.evz.ro/detalii/stiri/debransari-in-masa-telefonul-fix-dispare-930215.html
Mai vorbesc românii la telefonul fix?
Două treimi din persoanele care locuiesc în gospodării unde nu există o linie de acces instalată afirmă că nu au nevoie de un telefon fix în gospodărie, conform datelor dintr-o cercetare realizată de compania Gallup în perioada martie-aprilie 2010 pentru Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Beneficiind de o poziţie de monopol până în 2003, Romtelecom este lider pe piaţa serviciilor de telefonie fixă din România.
66% din gospodăriile în care se utilizează servicii de telefonie fixă prin linie de acces folosesc un abonament de la Romtelecom.